Companiile sunt supuse unui impozit pe profit național. Alte taxe relevante pentru companii includ TVA, contribuția la asigurările sociale, accize, taxe vamale și taxe locale.
Moneda este noul leu românesc (RON), însă legile fiscale indică multe limitări în euro (EUR), caz în care cursul de schimb care trebuie utilizat este prevăzut de lege de la caz la caz.
1. Impozit pe profit
Cota standard de impozit pe profit este de 16% pentru companiile romanesti si companiile straine care opereaza printr-un sediu permanent (PE) in Romania.
Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligaţi la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
Companiile care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal până la
sfârşitul anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri stabilit potrivit unui algoritm de calcul, sunt obligaţi la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.
Instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
-
4%, pentru perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026 inclusiv;
-
2%, pentru perioada 1 iulie 2025-31 decembrie 2026 inclusiv, prin excepţie de la lit. a), pentru instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, care deţin o cotă de piaţă mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, calculată ca medie aritmetică a cotelor de piaţă ale instituţiei de credit/sucursalei, din anul precedent celui de calcul. Cota de piaţă reprezintă procentul aferent activelor instituţiei de credit/sucursalei în totalul activelor sectorului bancar şi se calculează ca raport între totalul activelor contabile nete ale instituţiei de credit/sucursalei şi totalul activelor contabile nete agregate pentru sectorul bancar, inclusiv sucursalele din România ale instituţiilor de credit persoane juridice străine.
Persoanele juridice române sau persoanele juridice străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri, prestează servicii pe teritoriul României sau livrează bunuri de pe teritoriul României, care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri
2. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Plafonul pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor este de 100.000 EUR incepand cu anul 2026.
Din anul 2023 acest impozit este optional.
În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31
-
a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în RON a 100.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
-
capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale;
-
nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.
-
are asociaţi/acţionari care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot şi este singura persoană juridică stabilită de către asociaţi/acţionari să aplice prevederile prezentului titlu;
-
a depus în termen situaţiile financiare anuale, dacă are această obligaţie potrivit legii.
Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%.
3. Taxa pe valoarea adaugata
3.3 Cota standard de TVA este 21%.
3.4Cota redusă de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
b) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, hrana pentru albine, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepţia:
-
băuturilor alcoolice;
-
băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
-
alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică;
-
suplimentelor alimentare
b) livrarea apei pentru irigaţii în agricultură;
c) livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă
d) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
e) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice;
f) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
g) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
h) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202.
3.4 Limitarea dreptului de deducerea TVA
Dreptul de deducere a TVA aferent achiziției de vehicule rutiere utilizate pentru transportul de persoane și vehicule care îndeplinesc anumite caracteristici, precum și achiziționarea de combustibil și toate serviciile conexe utilizate pentru vehiculele respective, este limitat la 50%, cu excepția unor excepții specifice (de exemplu, vehicule utilizate de agenții de vânzări, taxiuri, servicii de transport)
3.5 Conformitatea cu TVA
Pragul anual al cifrei de afaceri pentru înregistrarea în scopuri de TVA în România este de 395.000 RON.
Ca regulă generală, perioada fiscală este luna calendaristică. Pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA a căror cifră de afaceri la sfârșitul anului precedent (din operațiuni impozabile, scutite de TVA și operațiuni în afara sferei TVA românești cu drept de deducere) nu a depășit 100.000 EUR, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.
Pentru persoana impozabila care foloseste trimestrul calendaristic ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri impozabile in Romania, perioada fiscala devine luna calendaristica.
Persoanele impozabile trebuie să țină evidențe complete și detaliate pentru calcularea obligațiilor de TVA.
Declarațiile de TVA trebuie depuse la organele fiscale până în data de 25 a lunii următoare încheierii perioadei fiscale; plata TVA este scadenta pana la aceeasi data. Declarația de TVA poate fi depusă prin mijloace electronice.
Persoanele impozabile au obligația de a depune declarații de TVA aferente achizițiilor/prestărilor de bunuri/servicii efectuate pe teritoriul României lunar/trimestrial, pe baza facturilor emise/primite către/de la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România.
O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA care nu depășește pragul de scutire de 395.000 RON în cursul unui an calendaristic poate solicita radierea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA între prima și a zecea zi a fiecărei luni următoare perioadei fiscale utilizate ( lună sau trimestru).
3.6 Sistemul TVA la incasare
Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, a căror activitate economică are sediul în România, a căror cifră de afaceri nu a depășit:
-
5.000.000 RON, în perioada 1 martie-31 decembrie 2026;
-
5.500.000 RON, începând cu data de 1 ianuarie 2027.
Sistemul este facultativ, iar persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare este obligată să aplice sistemul respectiv cel puțin până la sfârșitul anului calendaristic în care a optat pentru aplicarea sistemului, cu excepția cazului în care în perioada in acelasi an cifra de afaceri depaseste plafonul, caz in care sistemul se aplica pana la sfarsitul perioadei fiscale urmatoare celei in care a fost depasit plafonul.
4. Impozite si contributii aferente salariilor
Angajatorii rețin, lunar, contribuțiile obligatorii la asigurările sociale ale salariatului (vezi mai jos) și impozitul pe venit (10%) din salariul brut al salariatului și transferă sumele către organele fiscale române.
De la 1 ianuarie 2018, contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajator au fost transferate angajaților. Angajatorul trebuie să rețină, în numele salariaților, contribuția la asigurările sociale în cota de 25% și contribuțiile la asigurările de sănătate în cota de 10%. Angajatorul plătește o contribuție de asigurare pentru muncă de 2,25% și contribuție de asigurări sociale de 4% pentru condiții speciale de muncă și 8% pentru condiții speciale de muncă.
Contribuabilii trebuie să plătească contribuțiile de asigurări sociale până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care plățile sunt datorate.
Contribuțiile plătite de angajatori se calculează pe baza veniturilor salariale brute totale.
Salariul minim brut pe economie a crescut în 2026 la 4.050 RON pe lună, iar de la 1 iulie 2026 ar urma să crească la 4.325 RON.
Salariul minim brut pentru angajatii din domeniul constructiilor este de 4.582 RON.
5. Impozitul pe dividende
Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice sau persoane fizice romane. Noua cota de 16% se aplica veniturilor din dividende distribuite după data de 1 ianuarie 2026. Cota generală a impozitului reținut la sursă pentru dividendele plătite unui nerezident este de 16%. O cotă de 16% se aplică și dividendelor plătite de o persoană juridică română unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al UE sau unui sediu permanent al unei societăți dintr-un stat membru al UE situat într- un alt stat membru al UE, dacă dividendele nu se califică pentru o scutire conform directivei UE-mamă-filială (o deținere de minim 10% pentru o perioadă întreruptă de cel puțin un an). Rata este 0% dacă se aplică directiva.
Din iulie 2018, distribuirea de dividende în România este permisă înainte de închiderea exercițiului financiar. Repartizarea interimară se poate efectua pe parcursul anului – doar până la profitul net trimestrial. Având în vedere cele de mai sus, noua prevedere reprezintă un pas înainte, din perspectiva fluxului de numerar, pentru acționarii companiilor românești.
6. Impozitul retinut la sursa pe veniturile nerezidentilor
Dividende – dividendele plătite companiilor nerezidente sunt supuse unui impozit final reținut la sursă de 16%, cu excepția cazului în care se aplică o cotă mai mică din tratat. Dobânzi – se percepe o reținere la sursă de 16% asupra dobânzilor plătite unei companii nerezidente, cu excepția cazului în care rata este redusă în temeiul unui tratat fiscal sau al directivei UE privind dobânzile și redevențele.
Redevențe – redevențele plătite companiilor nerezidente sunt supuse unui impozit final reținut la sursă de 16%, cu excepția cazului în care se aplică o cotă mai mică din tratat. Altele – Următoarele tipuri de venituri sunt supuse unui impozit final reținut la sursă de 16%:
• Taxe pentru serviciile prestate în România (cu excepția transportului internațional și a serviciilor conexe) de către o persoană care nu are un sediu permanent în România;
• Încasări din lichidarea unei societăți românești;
• comisioane; şi
• Taxe de management și consultanță, indiferent de locul în care sunt prestate astfel de servicii
Pentru a aplica prevederile Conventiilor de evitare a dublei impuneri, beneficiarul nerezident al venitului trebuie sa furnizeze societatii romane platitoare un certificat de rezidenta fiscala care sa ateste rezidenta fiscala in sensul Tratatului de Dubla Impunere. O cotă redusă din tratat poate fi aplicată la sursă dacă certificatul de rezidență corespunzător a fost prezentat operatorului economic care efectuează plata.
7. Impozite pe proprietate
7.1 Impozitul pe clădiri
Metoda de calcul a impozitului pe clădiri diferențiază clădirile în funcție de destinația lor de utilizare:
Cladiri de locuit: Cota de impozitare intre 0,08% si 0,2% (aplicabila valorii impozabile conform tabelului specific prevazut de ege pentru persoane fizice si valoarea rezultata din raportul de evaluare pentru persoane juridice).
• Clădiri nerezidențiale: Cota de impozitare între 0,2% și 1,3%. În cazul unei clădiri utilizate în scopuri agricole, cota de impozitare aplicabilă este de 0,4%.
Cota majorată a impozitului pe clădiri datorată de persoanele juridice este de 5% (dacă nu a fost efectuată nicio reevaluare în ultimii cinci ani).
Dacă o clădire a fost achiziționată în cursul unui an fiscal, impozitul pe clădire pentru întregul an este datorat de vânzător. Cumpărătorul este obligat să plătească taxa începând cu anul următor.
Impozitul pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la 31 martie și 30 septembrie. Pentru plata întregului impozit anual până la data de 31 martie, Consiliul Local acordă o reducere de până la 10%.
7.2 Impozit pe teren
Proprietarii de terenuri sunt supuși impozitului pe teren stabilit la o sumă fixă pe metru pătrat, în funcție de rangul zonei în care se află terenul și de suprafața sau categoria de folosință a terenului, în conformitate cu încadrarea făcută de Consiliul Local. Similar impozitului pe clădiri, impozitul pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la 31 martie și 30 septembrie. Se acordă o reducere de 10% pentru plata integrală în avans a acestei taxe până la 31 martie.
7.3 Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de mare valoare
Următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili, sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile și mobile de mare valoare, stabilit conform prezentului titlu:
a) persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, dețin/dețin în comun imobile de locuit situate în România, dacă valoarea impozabilă a imobilului depășește 2.500.000 RON;
b) persoane fizice și juridice care dețin autoturisme înmatriculate/înmatriculate în România a căror valoare individuală de cumpărare depășește 375.000 RON. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând din anul fiscal în care are loc predarea- acceptare a autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cei în care predarea-acceptarea autoturismului a avut loc anterior.
Impozitul special pe bunurile imobile si mobile de mare valoare se calculeaza in functie de modul in carese incadreaza intr-una din situatiile prevazute mai sus, astfel:
a) în cazul proprietăților reprezentând clădiri de locuit, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a imobilului comunicată de organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 RON;
b) în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenței dintre valoarea de cumpărare și plafonul de 375.000 RON.
